In van...

În van...

Dar ce văd, ce este la fereastră

Să fie pasărea care de mii de ani se ascunde în etern

când pe drum cercetătorii , vânătorii o aleargă prin păduri 

de mici copii şi rămâne în mister

cum fără substanţă reuşeşte să s-arate 

cum în sânge şi în călimară 

des îşi face cuib 

şi cum prin pântece de mamă se tot zbate 

şi s-agită ar vrea să iasă şi să cânte dar rămâne nevăzută

Pasărea s-a aşezat pe pervaz  

Şi aşteaptă…şi aşteaptă…şi… aşteaptă!

Ciupeşte-mă de palmă !

zgârie-mă rău lasă-mi semene pe tot corpul

lasă-mi urme-n coaste tălpi şi palmă 

da-mi să beau din gândul tău

şi apoi când vin necredincioşii toţi buluc să le arăt

să le duc palmele să simtă locul unde m-ai ciupit

să pună degetul în coastă chiar pe rană şi să creadă

O , rămâi , rămâi cu mine

altfel de ce ai venit , îţi voi da să bei din mine 

am chiar sânge bleu-marin 

Tresărind din somn copilul bombandind morocănos

fuge să-şi îndeplinească visul 

călca strâmb şi se loveşte şi deschide geamu-n grabă

doar o vrabie  se mai găseşte restul este doar în van…